1.Mihai Eminescu, creatia poetica (textele din manual
si lectura integrala a volumului M. Eminescu, °Poezii°)
2.Titu Maiorescu, Junimea şi Mihai Eminescu
3.Poezia simbolista. George Bacovia
4.Poezia traditionalista. Ion Pillat
5. Concepte operationale (genul liric)
6. Comentariul literar al unui text poetic. Eseul liber
si eseul structurat. Paralela literară
7. Utilizarea limbii romane literare in conformitate
cu normele Academiei Romane si DOOM
____________
8. Nichita Stanescu, creatia poetica
TEZA SEM. II-APRILIE-MAI 2010-04-28
VARIANTE DE SUBIECTE
1.Viziunea despre trecutul şi prezentul poporului
român în creaţia poetică şi in gândirea
eminesciană (eseu)
2.Poezia bacoviană şi poezia eminesciană
(paralelă literară)
3.Poezia antumă şi poezia postumă a lui
Mihai Eminescu (eseu argumentativ)
4. Să se demonstreze apartenenţa poeziei
bacoviene la curentul simbolist
5. Să se demonstreze apartenenţa poeziei lui
Ion Pillat la poezia tradiţionalistă
6. Poezia lui Mihai Eminescu şi receptarea
sa critică de-a lungul timpului
7. Poezia bacoviană din perspectiva criticii
literare
8.Romantism eminescian, simbolism bacovian şi
tradiţionalism pillatian (paralelă literară)
_______________
9. Sa se demonstreze ca opera lui Nichita
Stanescu este puntea de legatura dintre
poezia modernista si cea postmodernista.
PRECIZĂRI ŞI RECOMANDĂRI
-Abordarea unor astfel de subiecte impune utilizarea citatelor
şi a exemplificărilor, a argumentelor în tratarea
subiectelor propuse
-În tratarea subiectelor se va urmări valorificarea cât mai
bună a lecturilor integrale din autorii respectivi
-Se recomandă elaborarea prealabilă a unui plan de tratare a
subiectelor, pe care elevii vor urmări să îl respecte în
lucrările lor
-Corectitudine ortografică şi gramaticală şi utilizarea
limbajului specific comentariilor literare (cu termeni
şi concepte operaţionale corespunzătoare)
-Nu se admite simpla reproducere a unor comentarii învăţate
pe de rost
-Orice tip de fraudă la teză se va sancţiona cu nota
prevăzută de Regulament (1/unu), iar elevul fraudator
va trebui să-şi ceară scuze în faţa clasei pentru
fraudele săvârşite şi să efectueze un număr de teme
şi de lecturi suplimentare, după o bibliografie specială
miercuri, 28 aprilie 2010
sâmbătă, 24 aprilie 2010
CLASA A IXA-A.
VARIANTE DE SUBIECTE PENTRU
TEZA PE SEM. II / APRILIE 2010
1)Redactează un eseu cu titlul “Imaginea oraşului Bucureşti în romanul
“Cartea nunţii” de G. Călinescu”
2)Să se demonstreze că piesa “D’ale carnavalului” de I.L. Caragiale
este o comedie şi se încadrează în genul dramatic
3)Să se prezinte, într-un eseu liber, asemănările şi deosebirile în
realizarea/construcţia personajelor literare în romanul “Cartea
nunţii” de G. Călinescu şi în comedia “D’ale carnavalului” de I. L.
Caragiale
4) Umor, ironie şi satiră în povestirea “Balta-Albă” de Vasile
Alecsandri şi comedia “D’ale carnavalului” de I.L. Caragiale
5) Autor, narator, personaje în proza “Balta-Albă” de Vasile
Alecsandri
6)Structuri şi tehnici narative în romanul “Cartea nunţii” de G.
Călinescu
7)Structuri şi tehnici narative în povestirea “Balta-Albă” de V.
Alecsandri
8)Relaţii între personaje în romanul “Cartea nunţii” de G. Călinescu
şi în comedia “D’ale carnavalului” de Caragiale
PRECIZĂRI
-Abordarea unor astfel de subiecte exclude simpla narare a textelor
din manual
-Utilizarea citatelor şi a exemplificărilor, a argumentelor în
tratarea subiectelor propuse
-În tratarea subiectelor se va urmări valorificarea cât mai bună a
lecturilor integrale din cele trei opere sus menţionate
-Se recomandă elaborarea prealabilă a unui plan de tratare a
subiectelor, pe care elevii vor urmări să îl transpună în lucrările
lor
-Corectitudine ortografică şi gramaticală şi utilizarea limbajului
specific comentariilor literare (cu termeni şi concepte operaţionale
corespunzătoare)
-Nu se admite simpla reproducere a unor comentarii învăţate pe de rost
-Orice tip de fraudă la teză se va sancţiona cu nota prevăzută de
Regulament (1/unu), iar elevul fraudator va trebui să efectueze un
număr de teme şi de lecturi suplimentare, după o bibliografie specială
TEZA PE SEM. II / APRILIE 2010
1)Redactează un eseu cu titlul “Imaginea oraşului Bucureşti în romanul
“Cartea nunţii” de G. Călinescu”
2)Să se demonstreze că piesa “D’ale carnavalului” de I.L. Caragiale
este o comedie şi se încadrează în genul dramatic
3)Să se prezinte, într-un eseu liber, asemănările şi deosebirile în
realizarea/construcţia personajelor literare în romanul “Cartea
nunţii” de G. Călinescu şi în comedia “D’ale carnavalului” de I. L.
Caragiale
4) Umor, ironie şi satiră în povestirea “Balta-Albă” de Vasile
Alecsandri şi comedia “D’ale carnavalului” de I.L. Caragiale
5) Autor, narator, personaje în proza “Balta-Albă” de Vasile
Alecsandri
6)Structuri şi tehnici narative în romanul “Cartea nunţii” de G.
Călinescu
7)Structuri şi tehnici narative în povestirea “Balta-Albă” de V.
Alecsandri
8)Relaţii între personaje în romanul “Cartea nunţii” de G. Călinescu
şi în comedia “D’ale carnavalului” de Caragiale
PRECIZĂRI
-Abordarea unor astfel de subiecte exclude simpla narare a textelor
din manual
-Utilizarea citatelor şi a exemplificărilor, a argumentelor în
tratarea subiectelor propuse
-În tratarea subiectelor se va urmări valorificarea cât mai bună a
lecturilor integrale din cele trei opere sus menţionate
-Se recomandă elaborarea prealabilă a unui plan de tratare a
subiectelor, pe care elevii vor urmări să îl transpună în lucrările
lor
-Corectitudine ortografică şi gramaticală şi utilizarea limbajului
specific comentariilor literare (cu termeni şi concepte operaţionale
corespunzătoare)
-Nu se admite simpla reproducere a unor comentarii învăţate pe de rost
-Orice tip de fraudă la teză se va sancţiona cu nota prevăzută de
Regulament (1/unu), iar elevul fraudator va trebui să efectueze un
număr de teme şi de lecturi suplimentare, după o bibliografie specială
CLASA A X-A. GRUPAJ NICHITA STANESCU
POEZIA
Poezia este ochiul care plânge.
Ea este umărul care plânge,
ochiul umărului care plânge.
Ea este mâna care plânge,
ochiul mâinii care plânge.
Ea este ţapa care plânge,
ochiul călcâiului care plânge.
O voi, prieteni,
poezia nu este lacrimă
ea este însuşi plânsul,
plânsul unui ochi neinventat,
lacrima ochiului
celui care trebuie să fie frumos,
lacrima celui care trebuie să fie fericit.
___________________________
RÂSU’ PLÂNSU’
Pleoapă cu dinţi, cu lacrimă mânjită,
sare căzută în bucate,
dovadă că nu pot trăi numai acum
sunt amintirele mele, toate ...
Dovadă că nu pot vedea fără martori
e copilăria, adolescenţa mea,
dublând nefiinţa acestei secunde
cu nefiinţa ei de cândva.
Ah, râsu' plânsu'
ah, râsu' plânsu'
mă bufneşte când spun
secundei vechi putrezind în secunda
de-acum.
Ah, râsu' plânsu'
ah, râsu' plânsu'
în ochiul lucrurilor reci
şi-n dintele lor muşcător, ca şi sceptrul
neinventaţilor regi.
_________________________________
DIN ZICERILE LUI NICHITA STĂNESCU
„Poetul, ca şi soldatul, nu are viaţă personală.”
„Poetul nu are biografie; biografia lui este de fapt propria lui operă, mai bună sau mai rea, mai măreaţă sau mai puţin măreaţă.”
„Schimbă-te în cuvinte, precum îţi zic.”
„Este foarte greu să translezi în noţiune ceea ce nu are caracter noţional. Poezia nu are caracter noţional, deşi foloseşte noţiunea ca şi cărămidă în construcţie. Sensul ei final este un sens emoţional, metaforic şi vizionar. A confunda materialul cu sensul materialului este un lucru foarte la îndemână şi foarte păgubitor.”
_______________
OPINII CRITICE
Ceea ce putem spune, până toate acestea se vor lămuri, este că poetul Nichita Stănescu continuă o serie mare de poeţi din secolul al XX-lea (Bacovia, Arghezi, Blaga, Barbu) şi că el însuşi este un mare poet care cu închipuirile, jocurile, teoriile, stările şi abilităţile lui a schimbat faţa poeziei româneşti. Un mare poet român într-o istorie imposibilă (epoca totalitarismului), un mare liric european aproape necunoscut ... ”
(Eugen Simion, în antologia completă Nichita Stănescu – “Opere”, prefaţă, pagina XXIX)
Poezia este ochiul care plânge.
Ea este umărul care plânge,
ochiul umărului care plânge.
Ea este mâna care plânge,
ochiul mâinii care plânge.
Ea este ţapa care plânge,
ochiul călcâiului care plânge.
O voi, prieteni,
poezia nu este lacrimă
ea este însuşi plânsul,
plânsul unui ochi neinventat,
lacrima ochiului
celui care trebuie să fie frumos,
lacrima celui care trebuie să fie fericit.
___________________________
RÂSU’ PLÂNSU’
Pleoapă cu dinţi, cu lacrimă mânjită,
sare căzută în bucate,
dovadă că nu pot trăi numai acum
sunt amintirele mele, toate ...
Dovadă că nu pot vedea fără martori
e copilăria, adolescenţa mea,
dublând nefiinţa acestei secunde
cu nefiinţa ei de cândva.
Ah, râsu' plânsu'
ah, râsu' plânsu'
mă bufneşte când spun
secundei vechi putrezind în secunda
de-acum.
Ah, râsu' plânsu'
ah, râsu' plânsu'
în ochiul lucrurilor reci
şi-n dintele lor muşcător, ca şi sceptrul
neinventaţilor regi.
_________________________________
DIN ZICERILE LUI NICHITA STĂNESCU
„Poetul, ca şi soldatul, nu are viaţă personală.”
„Poetul nu are biografie; biografia lui este de fapt propria lui operă, mai bună sau mai rea, mai măreaţă sau mai puţin măreaţă.”
„Schimbă-te în cuvinte, precum îţi zic.”
„Este foarte greu să translezi în noţiune ceea ce nu are caracter noţional. Poezia nu are caracter noţional, deşi foloseşte noţiunea ca şi cărămidă în construcţie. Sensul ei final este un sens emoţional, metaforic şi vizionar. A confunda materialul cu sensul materialului este un lucru foarte la îndemână şi foarte păgubitor.”
_______________
OPINII CRITICE
Ceea ce putem spune, până toate acestea se vor lămuri, este că poetul Nichita Stănescu continuă o serie mare de poeţi din secolul al XX-lea (Bacovia, Arghezi, Blaga, Barbu) şi că el însuşi este un mare poet care cu închipuirile, jocurile, teoriile, stările şi abilităţile lui a schimbat faţa poeziei româneşti. Un mare poet român într-o istorie imposibilă (epoca totalitarismului), un mare liric european aproape necunoscut ... ”
(Eugen Simion, în antologia completă Nichita Stănescu – “Opere”, prefaţă, pagina XXIX)
luni, 12 aprilie 2010
ATELIER LITERAR: IONITA ANDREEA (CLASA IX D)
ANI UITAŢI
Cândva o fetiţă a sădit,
Într-o veche grădiniţă,
Un brăduţ ce l-a iubit
Până s-a făcut cât o garofiţă.
An de an l-a vizitat,
An de an l-a adorat,
Până într-un an când a uitat
Că avea ceva de decorat.
Şi-a adus aminte iară,
Când era prea târziu, într-o vară!
Bradul de tristeţe s-a uscat,
Deoarece fata din gând l-a lepădat!
De-ar avea puterea,
Fata l-ar învia.
Dar nu avea,
De aceea mereu plângea.
NOTA REDACTIEI
Ionita Andreea exprima in versuri simple, dar pornite din inima, o emotionanta si inocenta incredere in tot ce-i bun si frumos in lume. O indemnam sa persevereze si ii dorim succes!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)